Oscilațiile de temperatură din mai multe zone ale României

În funcție de influențele climatice și de relief, în Romania există diferențe de temperatură. Acestea sunt influențate si de faptul că țara noastră se întinde pe 5 grade latitudine nordica ceea ce face ca în nordul României să se instaleze mai repede iarna cu aproximativ două săptămâni iar în sud se instalează mai rapid vara cu două săptămâni.

În graficul de mai sus sunt prezentate temperaturile medii zilnice din anul 2016. Datele sunt luate din cinci stații meteorologice impoartante din țara noastră: Ocna Sugatag, Botoșani, Iași, Ceahlău Toaca, Cluj-Napoca.

Se poate observa faptul că în Ceahlău Toaca sunt cele mai scăzute temperaturi datorită faptului că se află în zonă montană, în Piatra Neamț, aproximativ în nordul țării.

Cele mai ridicate temperaturi s-au înregistrat în Iași și Botoșani, cu mici diferențe între ele. Acestea sunt localizate în nordul României, în zonă de câmpie și podiș.

Tulcea, mic oraș

Tulcea este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Tudor Vladimirescu și Tulcea (reședința).Este situată pe dreapta Dunării, la porțile Deltei Dunării, la 30m altitudine.

Evoluția istorică a teritoriului tulcean este strâns legată de cea a Dobrogei, o regiune propice schimburilor comerciale si de conviețuire a mai multor etnii.Cu 700 de ani i.Hr., la gurile Dunării, pe teritoriul actualului oraș Tulcea exista o așezare autohtonă, tribalî, sau chiar o cetate de unde negustorii greci se aprovizionau cu unele mărfuri. Pe vremea aceea se numea  Aegyssus.

Cetatea Aegyssus în prezent, sursă

La sfarșitul secolului al XIV-lea expedițiile turcești, atrase de bogațiile naturale și importanța strategică a Gurilor Dunării, generează instaurarea puterii Imperiului Otoman timp de 460 de ani, fară ca integritatea și unitatea de cultură să fie afectate. 

Din perioada medievala dateaza și primele mențiuni despre numele actual al orașului. Cea mai veche mențiune documentară a orașului datează din anii 1515-1517 când pe un registru vamal otoman apare sub forma Tulcsa. Tulcea medievală a constituit și un important centru de desfacere a produselor de import, în bazarele orașului fiind des întalniți negustori străini. 

De la 1860, orașul Tulcea devine reședința de sangiac. Începe să se dezvolte din punct de vedere urbanistic și economic. Unele edificii sau locuinte datând din aceasta perioadă, mai poartă și astăzi amprenta arhitecturii nedefinite a epocii. 

Dezvoltarea comerțului a facut necesară extinderea portului comercial și dispariția vechiului port pescăresc. Comerțul se intensifică, și ca rezultat, în apropierea portului se ridică primele prăvălii de tipul bazarelor orientale. Viața orașului se mută mai mult de-alungul cheiului, spre vest.

Tulcea la 1860, sursă

Odata cu intrarea trupelor române în Dobrogea , la 14 noiembrie 1878, se instalează și administrația română la Tulcea. Orașul, în calitate de capitală a județului Tulcea, ajunge reședinta tuturor autorităților centrale județene. Fiind orașul cel mai populat din Dobrogea, devine centrul comerțului. Orașul avea însă o înfățișare orientală înapoiată, cu ulițe înguste, nepavate.

În perioada de pană la primul razboi mondial se constată o dezvoltare deosebita a orașului concretizată prin extinderea perimetrului de locuire, construirea de edificii publice si particulare, punerea bazelor industriei, creșterea numărului populației.

În timpul primului război mondial, vitregia ocupației bulgare a transformat totul într-un morman de ruine. La reîntoarcerea în Tulcea, în noiembrie 1919, autoritățile române au găsit orașul într-o stare de nerecunoscut.

Crearea statului național unitar român în 1918 a creat cadrul adecvat pentru o dezvoltare și mai accentuată și o evoluție rapidă a economiei, științei, culturii, a dinamizării tuturor domeniilor vieții sociale.

Fotografie din anul 1937, cu bazarul tulcean, sursă

Cel de-al doilea război modial, cu distrugerile provocate, și-a pus amprenta și asupra zestrei edilitare a orașului Tulcea. Transformările politice și economice care au avut loc în România după cel de-al doilea război mondial au afectat profund viața orașului în toate aspectele ei. Identitatea lui începe să fie știrbită de aplicarea măsurilor de sistematizare, la început în centrul orașului și apoi în celelalte zone.

                                        

                                                                  Hartă sovietică a orașului Tulcea, sec. XX, cu scara 1:50.000, sursă

Harta orașului Tulcea în prezent, cu scara 1:50.00, sursă

Din câte putem observa din cele două hărți, față de sec. XX, orașul Tulcea s-a extins semnificativ datorită creșterii populației, care după ultimul recensământ (2011) începe să scadă, din păcate. Din punct de vedere al infrastructurii rutiere si feroviare, nu sunt mari diferențe și putem observa niște desecări de lacuri.

Tulcea zilelor nostre este un oraș frumos, în care predomină turismul, dezvoltat datorită Deltei Dunării. De asemenea, este un centru industrial, Șantierul Naval STX Offshore Tulcea asigurând un număr foarte mare de locuri de muncă, pe langă importanța sa majoră în construcția navelor. Tulcea, ca și restul Dobrogei, este un oraș în care întâlnim, pe lângă populația română majoritară, ruși, lipoveni, turci, tătari, greci, rromi. Întâlnim, de asemenea, mai multe culte religioase, cum ar fi catolici, musulmani, creștini ortodocși de rit vechi, dar majoritatea populației este creștin ortodoxă.

Tulcea din avion, sursă